Bel-Ami este un roman de maturitate creatoare, care mar­cheaza apogeul carierei literare a lui Maupassant; este un roman despre presa si ari­vism, incluzand experiente de viata traite de autor insusi: sperantele si setea nepotolita a lui Georges Duroy strabatand fara tinta bulevardele pariziene, dorinta de a pune capat unei situatii materiale precare, de a evada dintr-o lume prea ingusta, care ii condamna pe cei mai buni la esec, nevoia de a da frau liber unei ambitii crescande, cea de a asterne pe hartie gandu­rile si trairile sale, intr-o forma admirabila, care sa-i asi­gure celebritatea. [...] Citind romanul, patrundem in atmosfera anilor 1880-1885, in care s-a dezvoltat simtitor societatea capitalista, in care s-au vehiculat sume enorme de bani prin speculatii bancare si s-a instaurat suprematia unei categorii de oameni de afaceri necinstiti, care au stiut sa reduca la tacere presa, atragand-o de partea lor. Liliana Anghel