Aion. Contributii la simbolistica Sinelui | C.G. Jung

Mi s-a solicitat de atatea ori cu insistenta de catre publicul meu cititor sa dezbat relatia dintre figura traditionala a lui Cristos si simbolurile naturale ale entitatii, adica ale Sinelui, incat m-am decis in cele din urma sa ma indeletnicesc cu aceasta sarcina. […] Cred si ca stiu ce responsabilitate imi asum atunci cand, continuand intr-o oarecare masura procesul istoric de receptare, adaug numeroaselor amplificari simbolice ale figurii lui Cristos o alta, psihologica, sau chiar — asa cum ar putea sa para — cand reduc simbolul lui Cristos la o imagine psihica a totalitatii. Insa il rog pe cititorul meu sa nu uite ca nu emit profesiuni de credinta si nici nu compun scrieri cu tendinta, ci reflectez cum am putea sesiza unele lucruri din perspectiva constiintei moderne; si anume lucruri pe care le consider demne de a fi intelese si care se afla in mod evident in pericolul de a fi inghitite de haul incomprehensiunii si al uitarii; in sfarsit, lucruri a caror intelegere ar veni mult in ajutor dezorientarii ce caracterizeaza conceptia noastra despre lume, printr-o limpezire a fundalurilor si fundamentelor psihice. C.G. Jung*** Arhetipul Sinelui (Selbst), care se refera la totalitatea integrata armonic a potentialitatilor psihice ale individului, un adevarat arhetip al arhetipurilor, a focalizat preocuparile lui Jung din ultimele decenii ale vietii sale creatoare. Volumul de fata, a carui prima editie a aparut in 1951, ii este consacrat in intregime. Realizarea Sinelui reprezinta scopul dezvoltarii fiecarui individ si presupune confruntarea cu contrariile si armonizarea lor, procesul de ajungere la Sine fiind denumit de Jung «individuatie». Desi unul dintre simbolurile Sinelui este Dumnezeu, ceea ce ar putea sugera ideea ca inspiratia conceptului este teologica, psihanalistul elvetian insista ori de cate ori are ocazia asupra surselor sale empirice: psihiatrice, psihanalitice si culturale. Vasile Dem. ZamfirescuCum simbolurile sunt singura modalitate de legatura intre inconstientul colectiv si constient, este indispensabil sa li se povesteasca copiilor basme si legende, iar adultilor sa li se transmita cunostinte religioase; doar in felul acesta mesajul inconstientului poate fi integrat de catre constient. In caz contrar, energia inconstientului se investeste in continuturi constiente neinsemnate, accentuandu-le intensitatea pana la niveluri patologice. Astfel se nasc, dupa Jung, fobiile, obsesiile, idiosincrasiile, reprezentarile ipohondrice, perversitatile intelectuale. De aici importanta gandirii simbolice, vehicul al comunicarii cu lumea inconstienta din noi, in cadrul careia reprezentarile religioase ocupa o pozitie centrala. Vasile Dem. Zamfirescu