Despre bautura | Charles Bukowski

Combinatia dintre alcool si scris este deja un cliseu, dar Charles Bukowski il exploateaza cu maxima inventivitate, pina la ultimele limite, in intreaga lui opera: in poezie, in povestiri si romane, in interviuri, chiar si in corespondenta personala. Antologia de fata reuneste unele dintre cele mai reusite si mai solide fragmente literare scrise de el pe aceasta tema. Versuri si povesti despre alcool, scene de betie in baruri sordide sau in singuratate, promiscuitate sexuala si arta inalta, marturisiri despre escapade erotice si alcoolice, toate se combina si se impletesc, asa cum se impleteste si biografia lui Bukowski cu creatia sa literara. Gasim aici unele dintre cele mai comice, mai triste si mai profunde texte ale scriitorului american, iar imaginea de ansamblu ce se contureaza pina la final este cea a unei Americi a dezmostenitilor si a ratatilor, a carei umanitate se dezvaluie pas cu pas. Despre bautura este, in egala masura, si o carte despre scris, despre literatura si despre Bukowski insusi, captivantul autor-personaj de pe scena literara americana.„Daca se intimpla ceva rau, bei ca sa uiti;daca se intimpla ceva bun, bei ca sa sarbatoresti;daca nu se intimpla nimic, bei ca sa se intimple ceva.” (Charles Bukowski)„Nu incape nici o indoiala ca in viata lui Bukowski au existat mai multa bezna, mai multa foame si mai multa disperare decit in cea a majoritatii scriitorilor. Doar ca in scrisul lui el s-a oprit in pragul intunericului si s-a retras. A fost, probabil, un intelept.” (The New York Times)„La ora actuala Bukowski este, desigur, un fel de sfint ocrotitor al celor din mahalalele Los Angelesului si de mai departe: vesnic client al magazinelor de spirtoase, intotdeauna cu sticla dupa el intr-o punga de hirtie, vagabondul sarac din East Hollywood, prezent mereu la cursele de cai. Si nu e un personaj care sa fi disparut azi: exista o «comunitate» a bautorilor de toate rasele si necredintele, o categorie de insi chinuiti, nu chiar sau nu intru totul lipsiti de adapost. Bukowski a fost unul dintre ei. Dar l-au diferentiat sensibilitatea lui emotionala acuta si ambitiile sale literare autentice, pe care si le-a urmat cu indirjire.” (Los Angeles Review of Books)