Pseudo-Rubaiate vol. 5 (801-1000)

Pseudo-rubaiatul este ca un mers (sau dans) pe sârmă – dacă se apleacă într-o parte, eșuează în discursivitate seacă, dacă se apleacă în cealaltă parte, eșuează în poeticitate evazivă. Măsura (echilibrul) între cele două hăuri nemiscibile este, în mod curios, de natura unuia dintre cele două hăuri: este o intuiție mai degrabă poetică decât logică. S-ar putea spune că pseudo‑rubaiatul se mișcă între două balansuri: unul pe orizontală (între discursivitate și poeticitate) și unul pe verticală (între conținut și formă). - Emil Dinga